Utilizarea verticalizatorului pentru copii și adulți

Utilizarea verticalizatorului pentru copii și adulți

Pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, poziția stând în picioare, prin utilizarea unui verticalizator, poate avea un impact pozitiv asupra întregului organism. Pe langă faptul ca antrenează tot aparatul locomotor – oase, mușchi, articulații, există efecte benefice și asupra sistemului circulator, digestiv, respirator sau endocrin.

Funcția verticalizatorului este aceea de a fixa și menține o persoană în poziția de ortostatism (stând în picioare) și de a oferi un efect stimulator asupra aparatelor și sistemelor organismului, în special asupra aparatului locomotor.

În timpul perioadei de recuperare medicală, menținerea în poziția de ortostatism prin creșterea stimulării sarcinii de sprijin pe cele două picioare, poate îmbunătăți:

  • Funcția sistemului cardiovascular – o mai bună circulație a sângelui;
  • Funcția aparatului respirator – îmbunătățirea activității plămânilor și facilitatea exercițiilor de respirație;
  • Stimularea sistemului urinar și a funcției urinare;
  • Stimularea sistemului digestiv;
  • Mobilizarea articulațiilor, preveniria redorilor;
  • Tonusul muscular;
  • Îmbunătățirea densității mineral osoase;
  • Dezvoltarea psihomotorie.

Tipuri de verticalizatoare

Verticalizatoarele pot fi de mai multe tipuri și pot avea numeroase funcții. Dintre cele mai cunoscute tipuri, amintim:

  • Verticalizator cu sprijin în partea frontală a corpului: sprijin oferit la nivelul pieptului, al bazinului și al membrelor inferioare;
  • Verticalizator cu sprijin în partea dorsală a corpului – de tipul unei mese de verticalizare;
  • Verticalizator dinamic – poate permite menținerea poziției verticale, facilitând și deplasarea;
  • Verticalizator static – permite doar menținerea poziției verticale;
  • Verticalizator integrat în alte echipamente și dispozitive  – de exemplu în scaunul rulant;
  • Verticalizator cu funcție manuala – reglaje și setări manuale;
  • Verticalizator cu funcție electrică – reglaje și setări cu acționare electrică.

Folosirea unui astfel de dispozitiv este bine să se facă la recomadarea unuia din membrii echipei multidisciplinare: medic specialist, kinetoterapeut sau fizioterapeut. Daca un singur verticalizator va fi folosit pentru mai multe persoane, acesta trebuie să permită o serie numeroasă de reglaje și setări pentru a putea fi potrivit particularităților fizice ale fiecărui utilizator. Atunci când echipamentul este utilizat de o singură persoană, reglajele se pot face o singură dată sau în funcție de necesități. În ambele cazuri, principalele repere somatometrice de care trebuie să ținem cont în prescriere sunt următoarele:

  • Greutatea utilizatorului;
  • Înălțimea utilizatorului;
  • Lățimea bazinului;
  • Perimetrul toracic;
  • Lățimea trunchiului;
  • Lungimea dintre segmentele membrului inferior (de exemplu distanța de la bazin la genunchi sau de la genunchi la calcâi).

Conform Clasificării Internaționale a Bolilor (a noua revizuire), lista diagnosticelor care pot beneficia de efectele pozitive ale utilizării unui verticalizator, sunt:

  • Paraplegia
  • Tetraplegia
  • Paralizia cerebrală
  • Traume multiple
  • Leziuni cerebrale

Recomandări în utilizarea verticalizatorului pentru utilizatorii copii

Poziția de ortostatism reprezintă un element esențial în dezvoltarea oricărui copil. Această poziție contribuie la formarea articulațiilor șoldului și a curburilor fiziologice de la nivelul trunchiului – ale coloanei vertebrale. În cazul oricărei persoane care stă în poziția așezat perioade îndelungate, există pericolul apariției unei anumit rigidități a șoldurilor și a genunchilor. Poziția stând întinde musculatura la nivelul șoldurilor, genunchilor și gleznelor și ajută la prevenirea instalării rigidității.

Atunci când un copil nu poate menține această poziție fără sprijin, poate fi necesară utilizarea unui verticalizator. Pentru a prescrie un astfel de dispozitiv, trebuie să înțelegem foarte bine ce presupune această poziție și diversele metode prin care putem oferi sprijin pentru menținerea acesteia.

Atunci când i se furnizează un verticalizator unui copil sub vârsta de cinci ani, trebuie să avem în vedere câteva aspecte esențiale:

  • Membrele inferioare trebuie să fie depărtate, iar între tălpi trebuie să existe o distanță care să fie cel puțin echivalentul lățimii șoldurilor;
  • Picioarele și genunchii trebuie să fie orientați ușor către exterior;
  • Șoldurile și genunchii ușor flectați;
  • În cazul copil de vârstă mică, nu forțați niciodată extensia completă la nivelul genunchilor și a articulației șoldurilor.
  • Sprijinul oferit la nivelul membrelor inferioare va fi oferit sub rotulă, pe tibie. De preferat pentru susținerea piciorului și prevenirea flexiei genunchilor, să se evite exercitarea presiunii directe asupra rotulei genunchiului.
  • Dacă un copil este diagnostict cu epilepsie, toate părțile dure ale verticalizatorului trebuie să fie tapițate cu material moale, pentru a evita eventualele lovituri.
  • În funcție de nivelul de sprijin și echilibru al utilizatorului, verticalizatorul poate fi echipat cu elemente de sprijin și suport postural suplimentare precum tetieră, măsuță, sisteme de centuri sau hamuri etc.

Timpul de utilizare a verticalizatorului în cazul utilizatorilor copii sub vârsta de cinci ani:

  • În faza inițială, durata zilnică este de 5-10 minute;
  • Durata de folosire pentru menținerea poziției stând de către utilizatorul copil nu trebuie să depășească niciodată o oră;
  • Se furnizează o măsuță sau o suprafață de lucru și încurajați membrii familiei/însoțitorii să identifice o activitate distractivă, pe care copilul să o desfășoare în timp ce folosește verticalizatorul.

Recomandări în utilizarea verticalizatorului pentru utilizatorii copii cu vârsta de peste 5 ani, tineri și adulți

În timpul utilizării verticalizatorului poate surveni hipotensiunea ortostatică – acest fenomen reprezinta o complicație frecventă în cazul persoanelor care au o leziune medulară. Poate apărea frecvent în primele luni de după traumatism și, ulterior, izolat, în funcție de contextul clinic al fiecărei persoane. Se manifestă prin slăbiciune generală, cefalee, amețeli, vedere tulburată, grețuri. În acest context, se recomandă o atenție sporită în primele minute de utilizare a verticalizatorului. Daca apar manifestări dintre cele enumerate mai sus, se recomandă ca poziția corpului sa treacă din ortostatism în poziția așezat, și chiar în culcat, dacă manifestările persistă.

În timpu utilizării verticalizatorului, trebuie avute în vedere următorele:

  • Membrele inferioare trebuie să fie ușor depărtate;
  • Bazinul și genunchii să fie fixați;
  • În funcție de necesitate, se poate oferi sprijin și la nivelul trunchiului;
  • Sprijinul oferit la nivelul membrelor inferioare va fi oferit sub rotulă, pe tibie. De preferat, pentru susținerea piciorului și prevenirea flexiei genunchilor, să se evite exercitarea presiunii directe asupra rotulei genunchiului.
  • Dacă utilizatorul este diagnosticat cu epilepsie, toate părțile dure ale verticalizatorului trebuie să fie tapițate cu material moale, pentru a evita eventualele lovituri.
  • În funcție de nivelul de sprijin și echilibru al utilizatorului, verticalizatorul poate fi echipat cu elemente de sprijin și suport postural suplimentare precum tetieră, sisteme de centuri sau hamuri etc.

Timpul de utilizare a verticalizatorului în cazul utilizatorilor copii cu vârsta de peste 5 ani, tineri și adulți

Nu au fost publicate informații sau recomandări din surse oficiale și recunoscute cu privire la durata de utilizare sau frecvența utilizării unui verticalizator pentru menținerea poziției de ortostatism la adulții cu afecțiuni neurologice.

Timpul de utilizare și frecvența pot fi dozate în funcție de starea de sănatate a utilizatorului și în funcție de contextul clinic al acestuia, de către specialist (medic, kinetoterapeut, fizioterapeut), respectând principiul creșterii treptate a timpului de utilizare și a frecvenței.

Studiile desfășurate în acest sens au arătat că acest tip de echipament a fost folosit de la câteva minute pe zi până la câteva ore, fie cu o frecvență zilnică sau de câteva ori pe săptămână. Mai jos sunt câteva exemple de dozare a timpului petrecut în ortostatism:

  • Utilizarea timp de 30 de minute pe zi a contribuit la reducerea spasticității pentru persoanele care au o leziune medulară;
  • Două ore pe zi, trei zile pe săptămână – a dus la creșterea densității mineral osoase;
  • 60 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână – a dus la stimularea funcției creierului și creșterea densității mineral osoase.

Articol scris de George Ș.

Surse:

  1. International Classification of Diseases, Ninth Revision (ICD-9);
  2. Individuals With Spinal Cord Injuries – Physical Therapy, Volume 81, Issue 8, 1 August 2001;
  3. Real Life Standing –  Debbie Overman, 2020, Rehab Management
  4. Systematic review and clinical recommendations for dosage of supported home-based standing programs for adults with stroke, spinal cord injury and other neurological conditions – Ginny Paleg, Roslyn Livingstone, The National Center for Biotechnology Information, 2015;
  5. Reabilitarea medicală a bolnavului cu traumatism vertebro-medular Protocol clinic national, Chișinău 2015;
  6. Organizația Mondială a Sănătății, Wheelchair Service Training Package: intermediate level, 2013.

Acest articol nu poate fi reprodus nici integral, nici pe fragmente, fără acordul scris al Fundației Motivation România și menționarea sursei.

Puteti citi tot articolul folosind aplicatia MotiActiv:
Get it on Google Play
Comments are closed.